„Myopia computer” application

Catedra de Oftalmologie și Optometrie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra de Oftalmologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”Summary. The exponential growth of myopic patients and the integration of information technologies in the medical system creates the need to implement programs for diagnosis, treatment and recommendations for these patients. Presentation of the application “Myopia computer”. The “Myopia Calculator” application is a program that allows users to find out about the evolution of the patient’s myopia depending on the selected treatment, the degree of myopia, age, the annual gradient of progression of the initial myopia and family factor. The “Myopia Calculator” application can be installed in any gadget that supports the operation of the screen and allows the visualization of the numerical value and the graphical visualization of the result for reading and interpretation.Introducere. Creșterea exponențială a pacienților miopi și integrarea tehnologiilor informaționale în sistemul medical creează necesitatea implementării programelor de diagnostic, tratament și recomandări pentru aceste persoane. Scopul studiului constă în prezentarea aplicației „Myopia calculator”. Rezultat. Aplicația „Myopia Calculator” este un program care permite utilizatorului să se informeze cu privire la evoluția miopiei pacientului în dependență de tratamentul selectat, gradul miopiei, vârsta, gradientul anual de progresare a miopiei inițial și prezența sau absența factorului familial. Aplicația „Myopia Calculator” poate fi instalată în orice dispozitiv care susține funcționarea acesteia și permite vizualizarea pe ecran a valorilor numerice, precum și vizualizarea grafică a cestora pentru citire și interpretare

Aqueous humor’s biochemical composition in ocular pathologies

Department of Ophthalmology, Nicolae Testemitsanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: Being analogous to a blood surrogate, the aqueous humor has an important role in the regulation of the homeostasis of the ocular tissues. It has many functions: provides nutrition, removes excretory products, transports neurotransmitters, stabilizes the ocular structures, influences the intraocular pressure, and participates in the immune response against invading pathogens and inflammation. Aqueous humor’s unique composition (electrolytes, proteins, biologically active substances, and organic solutes) is required to maintain adequate functionality of the ocular system. Its secretion is a complex biochemical reaction that gives specific properties and makes the difference from other human fluids. Different factors (traumatic, physical, chemical, pharmacological) and eye pathologies influence its composition, modifying its physiological properties, and cause pathological conditions in the anterior segment. In the last decade, it was made massive progress in the characterization of the composition of aqueous humor in different pathologies (glaucoma, myopia, keratoconus, age-related macular degeneration, branch retinal vein occlusion, etc.). It determined the biomarkers for eye’s pathologies and identified the progression of the disease. Conclusions: The detailed knowledge of biochemical and physiological properties of aqueous humor is necessary in understanding the pathophysiology of eye’s diseases. The significant variations in the differentially abundant changes in human aqueous humor may be relevant for future diseases treatment in order to get favorable outcomes in patients. Specific markers for pathologies represent nowadays an important field of research. These markers are necessary for early diagnosis and selecting the proper treatment for each individual case by stopping the clinical disease progression

Glaucoma and pregnancy

Introduction. In recent years, due to advanced diagnostic methods, ophthalmologists have increasingly encountered various eye diseases in pregnant women, including glaucoma. Mostly, glaucoma is detected in its early stages. Purpose of the paper. Behavior of glaucoma treatment in pregnant and lactating women. Materials and methods. Clinical cases of pregnant women diagnosed with glaucoma before pregnancy are presented. Adjustment of the treatment that offers the desired intraocular pressure with minimal adverse reactions in fetus. Results. There is no standard glaucoma treatment in pregnant women. Use of hypotensive drugs during pregnancy poses a risk to mother and fetus. Experimental data informs us that 30-120 minutes after the instillation of anti glaucoma drugs their concentration in breast milk is 1-2% from the initial dose. Despite the low concentration, systemic effects are also recorded. These disorders are explained by the fact that 80% of the preparations volume through the mucosa of the nasolacrimal duct is absorbed and enters the vascular system. To reduce the absorption, nasal-lacrimal compression or temporary occlusion of the lacrimal points is recommended. In absence of intraocular pressure compensation in pregnant women, at the minimum regimen of antiglaucoma preparations, alternative treatment methods are indicated. In pregnant women, superiority has laser treatment, namely laser tuberculoplasty, cyclophotocoagulation. Conclusions. Indication of hypotensive antiglaucoma preparations in absence of intraocular pressure compensation during pregnancy and lactation should be kept to a minimum. One of the priority indications is laser tuberculoplasty.Introducere. În ultimii ani oftalmologii tot mai des întâlnesc diverse patologii oculare la gravide printre care și glaucomul. Datorită metodelor performante de diagnostic depistarea glaucomului în majoritatea cazurilor e în stadiu incipient, deseori graviditatea apare pe fon de glaucom depistat precedent. Scopul lucrării. Conduita tratamentului glaucomului la femeia gravidă și în perioada alăptării. Materiale și metode. Sunt prezentate cazuri clinice a gravidelor diagnosticate cu glaucom până la sarcină. Ajustarea tratamentului ce oferă PIO dorită cu preparatele cu minim reacții adverse asupra fătului. Rezultate. Metodă standard în tratamentul glaucomului la gravide nu există. Folosirea preparatelor hipotensive antiglaucomatoase în timpul gravidității aduc la un risc atât pentru mama cât și pentru făt. Datele experimentale ne informează că peste 30-120min după instilația preparatelor antiglaucomatoase concentrația lor în laptele mamei este 1-2% de la doza inițială. Necitând la concentrația mică sunt înregistrate efecte (dereglări) sistemice. Aceste dereglări sunt lămurite prin faptul că 80% din volumul preparatelor prin mucoasa canalului nazo-lacrimal se absorb și nimeresc în sistemul vascular. Pentru micșorarea absorbției se recomandă compresia nazo-lacrimală sau ocluzia temporară a punctelor lacrimale. În cazul lipsei compensației PIO la gravide, la regim minim de preparate antiglaucomatoase, sunt indicate metode alternative de tratament. La gravide superioritate are tratamentul laser – lasertrabeculoplastia, ciclofotocuagularea. Concluzii. Indicarea preparatelor hipotensive antiglaucom la lipsa compensației PIO în timpul gravidității și alăptării necesită a fi minimă. Din indicații prioritare este lasertrabeculoplastia

Evaluarea eficienței crosslinkingului transepitelial la pacienții cu keratocon

Introducere: Keratoconul este una din ectaziile corneene progresive, fiind caracterizată prin modificări neinflamatorii la nivelul colagenului stromal, ceea ce poate rezulta în protruzie și alterarea corneei centrale și paracentrale. Se manifestă deobicei în a 2-a sau a 3-a decadă a vieții prin miopie progresivă și astigmatism, initial unilaterală , apoi devenind bilaterală. În cadrul cross-linkingului cornean se utilizează riboflavina ca factor fotosensibilizant, cu expunerea la radiație UV-A, ce induce recții fotochimice în stroma corneană cu formarea legăturilor covalente între moleculele de colagen. Scopul: De a evalua efectele pe termen lung a crosslinkingului cornean la pacienții cu keratocon progresiv și vîrsta mai mare de 18 ani. Material și metodă: Acest sudiu a fost realizat pe 42 ochi a 26 pacienți cu keratocon progresiv pe parcursul a 2 ani, din martie 2019 pînă martie 2021. Procedura de crosslinking a inclus aplicarea soluției de riboflavină 0.1% cu conținut de 20% dextran timp de 15 minutes înainte și înainte de iradiere timp de 30 minute cu raze ultraviolet tip A (3 mW/cm). Pacientul a fost evaluat repetat la 3, 6, 9, 12, 24 luni după efectuarea procedurii. Pacienților li s-a examinat acuitatea vizuală corijată și necorijată, refracția cu evaluarea componentului sferic, max-K, (mean-K), grosimea corneei în regiunea centrală la 1, 3, 6, 12, 24 luni după crosslinking. Rezultate și discuții: Toate măsurările keratometrice s-au îmbunătățit semnificativ în perioada de studiu. Comparativ cu valorile inițiale, s-a observat o dinamică pozitivă a parametrilor Kmax, care au devinit statistic semnificative peste 12 și 24 luni după crosslinking. Echivalentul sferic a scăzut în timpul perioadei de studiu de la −7.12 D pînă la −5.82 peste 24 luni după crosslinking, deasemenea echivalentul cilindric a scăzut de la −5.37 D pînă la −4.1 D. Acuitatea vizuală necorijată a crescut de la 0.51 ± 0.27 preoperator pînă la 0.66 ± 0.28 peste 24 luni după crosslinking. Concluzii: Conform studiului nostru timp de 2 ani, procedura de crosslinking cornean la pacienții cu keratocon progresiv este eficientă, nu include riscuri majore, și poate elimina necesitatea cheratoplastiei la acești pacienți

Protocolul operator în implantarea dispozitivului antiglaucomatos cu supapă la animale de laborator

Department of Ophthalmology, Nicolae Testemitanu SUMPh, Timofei Mosneaga Republican Clinical HospitalBackground. Glaucoma treatments represent a challenge, as they may differ depending on the type of disease, severity, and response to the selected management. As the number of patients with glaucoma is expecting to grow by 111.8 million people by 2040 (Allison, K., Cureus. 2020) the researches continue. Objective of the study. To present the surgery of implantation of the antiglaucomatous shunt with valve in the rabbit that is a part of the Project Implementation of a surgical method in the treatment of glaucoma with implantation of the elaborate valve shunt. Material and Methods. After obtained the induced ocular hypertension in laboratory animals, it was performed the filtration surgery in aseptic conditions, under general and local anesthesia. The surgery was performed on 2 New Zealand White Rabbits. During the surgery, it was implemented the methods and techniques of implantation of the filtering device. Results. The surgical procedure was started with the incision of the conjunctiva in aseptic condition and hat the aim to form the scleral flap, at 12 o’clock with a 2/3 from its thickness (triangle-shaped, 2,5 x2,5 mm). Subsequently, under the scleral flap at its base in the area of the cameral angle, a 1.5 mm incision was made with the implantation of the antiglaucoma shunt with valve, followed by fixing the scleral flap with 1 suture and suturing the conjunctival incision. Conclusion. The surgical procedure of antiglaucomatous shunt with valve implantation is an efficient one in the induced ocular hypertension in rabbits, which opens new possibilities in glaucoma treatment research.Introducere. Tratamentul glaucomului reprezintă o provocare, deoarece se poate diferenția în funcție de tipul de boală, severitatea și răspunsul la tratamentul selectat. Deoarece numărul pacienților cu glaucom este în creștere, estimând 111,8 milioane de oameni afectați până în 2040 (Allison, K., 2020) cercetările continuă. Scopul lucrării. Prezentarea protocolului chirurgical de implantare a șuntului antiglaucomatos cu supapă la iepure, parte a Proiectului „Implementarea unei metode chirurgicale în tratamentul glaucomului cu implantarea șuntului cu supapă elaborat”. Material și Metode. După obținerea la animalele de laborator a hipertensiunii oculare induse, s-a efectuat intervenția chirurgicală de filtrare în condiții aseptice, sub anestezie generală și locală. Intervenția a fost efectuată la 2 iepuri de rasă neozeelandeză. În timpul intervenției chirurgicale au fost implementate metodele și tehnicile de implantare a dispozitivului de filtrare. Rezultate. Procedura chirurgicală reprezentată de formarea în condiţii aseptice după incizia conjunctivei a lamboului scleral la ora 12, care a constituit 2/3 din grosimea sclerei (de formă triunghiulară, 2,5 x2,5 mm). Ulterior sub voletul scleral la baza acestuia în zona unghiului camerural s-a efectuat o incizie de 1,5 mm cu implantarea prin aceasta a șuntului antiglaucomatos cu supapă, urmată de fixarea lamboului scleral cu o sutură și suturarea inciziei conjunctivale. Concluzii. Procedura chirurgicală de implantare a șuntului antiglaucomatos cu valvă este eficientă în hipertensiunea oculară indusă la iepuri şi oferă noi posibilități în tratamentul antiglaucomatos

Visual acuity disturbances following brain injury in school-aged children

Background: Visual disturbances may result in a long-term complication after mild traumatic brain injury (mTBI) in children. These problems may affect both near work and reading, and thus affect activities of daily life and the child’s return to school activity. The purpose of the study was to assess the visual acuity disturbances and refractive status in children with persisting symptoms after mild traumatic brain injury. Material and methods: Forty-eight patients with persisting symptoms after mild traumatic brain injury and anomalies of visual acuity were included. Visual symptoms and refractive status were assessed during the eye examination. Results: Thus, in the mTBI group the visual acuity for the right eye was of 0.09-0.5 in 83.7% (40 patients), in 16.3% (8 patients) – right eye 0.6-0.8, comparing to the control group, where 62% patients had the visual acuity ranged almost in 1.0, just 14% (7 patients) ranged 0.09-0.5 and in 24% (12 patients) – 0.6-0.8. The visual acuity for the left eye in the research group was of 0.09-0.5 in 89.8% (43 patients), in 10.2% (5 patients) – for the left eye was 0.6-0.8, comparing to the control group, where 66% patients had the visual acuity ranged almost in 1.0, just 24% (12 patients) it ranged 0.09-0.5 and in 14% (5 patients) – 0.6-0.8. Conclusions: Visual acuity (VA) is affected primary after head trauma although it has big chances to get better with a vision therapy in a time period ranged between 3 and 6 months after the trauma. In most of the cases, we speak of a blurred vison in the near work and relative unclear perception at far. Autorefraction data usually will reveal a slight hyperopia with a possible astigmatic component ranged between 1D to 3D, and in 4.1%-8.2% of cases a slight myopia referring to the spherical compound and 18.4%-32.7% astigmatic compound, also ranged between 1D and 3D

Principii de diagnostic a neuropatiei optice în hipertensiunea intracraniană idiopatică

Background. Idiopathic Intracranial Hypertension (IIH) occurs secondary to raised intracranial pressure (ICP) of unknown etiology. It can have huge complications such as permanent visual loss, therefore, these patients need to be diagnosed and treated in a timely manner. Objective of the study. We aim to evaluate the clinical features of patients presenting with IIH. Material and Methods. This is a retrospective case series with contemporaneous collection of data of three patients with clinical features suggestive of IIH. The patients were evaluated and diagnosed based on clinical examination and using the Dandy criteria. Results. All three patients were female and all were obese. The age range was 20 to 40 years. Clinical features of blurred vision, headache, and papilledema were relieved with oral acetazolamide and lumbar punctures. Conclusion. Most cases of IIH occur in young women who are obese, with systemic diseases, endocrine or metabolic disorders. Transient visual obscurations are due to bilateral swelling optic nerve, occurs in most patients, and lasts 1-5 seconds. Orthostatic changes induce these symptoms. Timely diagnosis and treatment is important to avoid irreversible blindness.Introducere. Hipertensiunea intracraniană idiopatică (HII) apare ca urmare a creșterii presiunii intracraniene (PIC) de etiologie necunoscută. Poate avea complicații importante, cum ar fi pierderea permanentă a vederii, prin urmare, acești pacienți trebuie să fie diagnosticați și tratați la timp. Scopul. Ne-am propus să evaluăm în timp tabloul clinic și imagistic al pacienților care prezintă HII. Material și metode. Prezentăm o serie de cazuri retrospective a trei pacienți care au fost diagnosticați cu HII. Pacienții au fost evaluați și diagnosticați pe baza examenului clinic, imagistic și folosind criteriile Dandy. Rezultate. Cei trei pacienți erau femei și toate trei erau obeze cu vârsta între 20 - 42 ani. Manifestările clinice de vedere încețoșată, cefalee și staza papilară au fost ameliorate cu acetazolamidă orală și puncții lombare. Concluzii. Majoritatea cazurilor de HII apar la femeile tinere, obeze, cu boli sistemice, tulburări endocrine sau metabolice. Obscurările vizuale tranzitorii se datorează edemului bilateral a nervului optic, apar la majoritatea pacienților și durează 1-5 secunde, modificările ortostatice induc aceste simptome. Diagnosticul și tratamentul precoce este important pentru a evita orbirea, care este ireversibilă

Нарушение остроты зрения и рефракции при черепномозговой травме у детей

Summary. Visual disturbances may result in a long-term complication after mild traumatic brain injury(mTBI) in children. The purpose of the study was to assess the visual acuity (VA) disturbances and refractive status in children with persisting symptoms after mild traumatic brain injury. The research aimed 48 patients with persisting visual symptoms after mTBI. Visual symptoms and refractive status were assessed. Thus, in the mTBI group, the visual acuity for the right eye was of 0.09—0.5 in 83.7% (40 patients), in 16.3% (8 patients) – right eye 0.6—0.8, compared to the control group, were 62% of patients had the visual acuity ranged almost in 1.0, just 14% (7 patients) was ranged 0.09-0.5 and in 24% (12 patients) - la 0.6—0.8. The visual acuity for the left eye in the research group was of 0.09—0,5 in 89.8% (43 patients), in 10.2% (5 patients) –for the left eye was 0.6—0.8, compared to the control group, were 66% of patients had the visual acuity ranged almost in 1.0, just 24% (12 patients) was ranged 0.09-0,5 and in 14% (5 patients) – 0,6—0.8. VA is affected primarily after head trauma although it improves in a time perioranginged between 3 and 6 months after the trauma. Autorefraction data usually will reveal slight hyperopia with a possible astigmatic component ranging between 1D to 3D, and in 4.1%–8.2% cases slight myopia also ranged between 1D and 3D.Rezumat. Afecțiunile vizuale la copii pot surveni în urma unui traumatism cranio-cerebral (TCC). Scopul studiului a fost de a determina incidența dereglărilor vizuale apărute în urma unui TCC în cadrul populației pediatrice. Studiul a inclus 48 în 4.1%–8.2% din cazuri o ușoară miopie care, de asemenea, variază între 1D și 3D. de pacienți cu afecțiuni vizuale persistente post TCC. A fost examinată acuitatea vizuală (AV) și refracția. Astfel, în cadrul lotului de pacienți post TCC, AV pentru ochiul drept a fost de 0.09-0.5 la 83.7% (40 de pacienți), la 16.3% (8 pacienți) – ochiul drept 0,6-0,8, comparativ cu lotul de control, unde 62% dintre pacienți aveau AV de aproximativ 1.0, doar 14% (7 pacienți) au prezentat 0.09-0.5 și la 24% (12 pacienți) - la 0.6—0.8, conform tabelei Snellen. AV pentru ochiul stâng în lotul cercetat a fost de 0.09—0,5 la 89.8% (43 de pacienți), la 10.2% (5 pacienți) – 0.6—0.8, în comparație cu lotul de control, 66% de pacienți au prezentat AV de aproape 1.0, doar 24% (12 pacienți) au prezentat 0.09- 0,5 și 14% (5 pacienți) – 0,6—0.8. AV este afectată în primul rând după un TCC, deși se ameliorează simțitor în decurs de 3-6 luni după traumatism. Datele autorefractometriei arată o ușoară hipermetropie cu o posibilă componentă astigmatică cuprinsă între 1D și 3D, iarРезюме. Зрительные осложнения при черепно-мозговой травме у детей могут появится как в остром, так и в более позднем периоде. Целью исследования было оценить нарушения остроты зрения (ОЗ) и рефракционного статуса у детей с сохраняющейся симптоматикой после черепно-мозговой травмы. В исследование были включены 48 пациентов с сохраняющимися зрительными симптомами после перенесенной ЧМТ. Оценивались зрительные симптопы и рефракционный статус. Таким образом, в группе пациентов с ЧМТ острота зрения для правого глаза составила 0.09—0. 5 ед. у 40 больных (83.7%), у 8 больных (16.3%) – 0.6-0.8 ед., по сравнению с контрольной группой, где у большинства больных (62%) острота зрения составила почти 1.0 ед., только у 14% (7 больных) – ОЗ была в пределах 0,09-0,5 ед., и у 24% (12 больнных) – 0,6- 0,8 ед. Острота зрения левого глаза в основной группе составила 0.09—0,5. ед у 89.8% (43 пациентов), у 10.2% (5 пациентов) – 0.6—0.8 ед., а в контрольной группе, у 66% острота зрения составила 1.0 ед., у 24% (12 пациентов) - 0.09-0,5 ед. и у 14% (5 пациентов) – 0,6—0.8 ед. Острота зрения снижается сразу после черепно-мозговой травмы, и улучшается через 3-6 месяцев после травмы. Данные авторефракции обычно выявляют легкую гиперметропию с астигматическим компонентом в пределах 1D-3D, а в 4.1%–8.2% случаев легкая миопия также находится в диапазоне от 1D до 3D

Use of 0.5% Timolol ophthalmic eye eyes in the prophylaxis of migrenous attacks

Catedra de Oftalmologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaSummary. Migraine is often associated with photophobia, phonophobia, dizziness, sometimes vomiting, and fatigue. The aim of the study was to study the effectiveness of the 0.5% Timolol solution in migraine attacks. Cases of complete resolution of ophthalmoplegia and visual field deficiency in patients with hemiplegic migraine are reported in the literature. This method of treatment may be effective in preventing migraine attacks, determining ophthalmic features in patients with migraine, and studying the correlation between the presence of retrobulbar pain in migraine attacks and the value of intraocular pressure.Introducere. Migrena este deseori asociată cu fotofobie, fonofobie, vertij, uneori vomă, fatigabilitate. Pentru tratamentul atacurilor migrenoase sunt recomandate anitiinflamatoarele nonsteriodiene, triptanii, preparate de ergot etc. Scopul lucrării. Determinarea particularităţilor oftalmologice la pacienţii cu migrenă şi studierea corelaţiei dintre prezenţa durerii retrobulbare în accesul migrenos şi valoarea tensiunii intraoculare. Studierea eficienţei sol. Timolol 0,5% în accesul migrenos. Materiale și metode. Au fost analizate publicațiile de pe portalul științific PubMed, fiind efectuat un review al literaturii din perioada 2010-2020. Rezultate. În revista literaturii sunt prezentate datele unor autori care au folosit picăturile oftalmice sol. Timolol 0,5% la pacienţii cu migrenă. Sunt raportate cazuri de rezolvare completă a oftalmoplegiei şi deficitului de câmp vizual la pacienţii cu migrenă hemiplegică. Această metodă de tratament poate fi eficientă în prevenirea atacurilor migrenoase. Concluzii. Colirul oftalmic Timolol 0,5% este un remediu eficace, bine tolerat, sigur şi simplu în tratamentul antimigrenos de criză şi preventiv

Optimizing diagnose for visual disturbances after head trauma in school children

Department of Ophthalmology, Department of Pediatric Surgery, Traumatology and Orthopedics, Nicolae Testemitsanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: Despite the unprecedented evolution of medical science in recent decades, trauma, especially traumatic brain injury, is one of the most common and widespread injuries worldwide. WHO reports annually over 1 million deaths worldwide, which estimates a doubling of the rate of trauma during childhood, particularly those aged 7 to 18 years. Far from being addressed, the associated complications remain, such as disorders of the visual analyzer, other organs and systems. For this reason, the lesions of the visual analyzer are often a critical condition and a determining factor for the health of the future adult and for these reasons have an increased interest in the field of ophthalmology therapy. The diagnostic behavior is different, if we refer to children compared to the adult population, which requires a personalized, but also an objective, approach in order to assess the visual deficiencies. Conclusions: The present paper considers the clinical aspects, corroborated with those specially selected in the certain diagnosis and treatment. The study reveals objective data, specially selected for the evaluation of a set of instrumental and laboratory investigations relevant to the age of 7-18 years. Determining an algorithm for diagnosing visual disorders that occur as a result of cranio-cerebral trauma in children will allow a relevant and objective examination to assess the treatment and behavioral tactics